Pictura abstracta nascuta ca exprimare vizuala in cel de al doilea deceniu al secolului XX-lea, perioada de inceput ce si-a pus accentul pictorul francez Francis Picabia (1879–1953) si pictorul rus Wassily Kandinsky (1866–1944). Primul tablou abstract a fost pictat in anul 1911 ca si o legatura dintre miscarea muzicala din acea perioada si dorinta de exprimare irealista de forme si culori fata de academismul si naturalismul ca trasatura pentru acea perioada.
In pictura abstracta avem de inteles, libertatea de forme si culori conturate de o stare de spirit launtrica ce insa artistul a extrapolat pana la materializarea sa. Atitudinea de interpretare a picturii abstracte nu respecta intelesul clasic de forme si culori, ci lasa libera interpretare. Deseori, abstractul ascunde mesaje ce doar artistul le poate descifra fara sovinism. In concluzie, eufemistic spus, daca doresc un tablou cu un peisaj deosebit mai bine fac o fotografie. Abstractul sau abstractizarea are ca miez adanc creativitatea umana, acea forta de creatie de exteriorizare, de inspiratie, de reconstructie, de mistic, de evolutie si in final de perfectionalism. Abstracut "ESTE" fara dependenta de ceva, si comunica doar atunci cand privitorul gaseste legatura sa directa.
Cu un caracter modern, intalnita in ambiente, pictura abstracta si-a pus amprenta fara a indica cu degetul directia sugerata, asemenea unui tablou clasic. Si astfel isi atribuie acel miez bine definit anterior. Nu pot decat sa multumesc picturii clasice, desavarsirea si puterea de redare a realitatii din diferite perspective si nu in ultim rand maiestria de umbre si volume, nuante si culori si astfel ea dovedeste ca este suprema dar nu ultimativa.
